Casa Scarlat Kretzulescu
Casa monument ce adăpostește Muzeul Național al Literaturii Române a fost construită de marele vornic Alexandru Villara în anul 1839 în mahalaua Popa Cosma. Era considerată una dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureștiului. Villara i-a oferit-o drept zestre fiicei sale Elena, la căsătoria acesteia cu Scarlat Al. Kretzulescu. La unsprezece ani după decesul lui Scarlat Kretzulescu, clădirea devine locuința directorului băncii „Bank of Romania”, baronul Frank. În a doua jumătate a secolului al-XIX-lea, aceasta ajunge în proprietatea statului, devenind „Laboratorul de electricitate al Universității din București”, aflat sub conducerea savantului Dragomir Hurmuzescu. Tot aici au funcționat succesiv un pension de fete și biblioteca Ambasadei Germane.
În 1948, clădirea este repartizată Muzeului Româno-Rus, care este desființat în 1963.
În 1967 devine sediul Muzeului Literaturii Române, care o va ocupa de facto abia în 1971.
